Anul acesta am făcut cea mai lungă cură cu păpădii (aici) din viața mea.
Trei săptămâni în care am mâncat aproape zilnic (am sărit poate o zi sau două din lipsă de flori proaspete) șapte (câteodată zece) tije de păpădii cu tot cu floare, am pus frunze de păpădii în salate și continui să o fac, ba am mâncat două salate inedite din flori, frunze și boboci de păpădie și un pesto din frunze, flori și boboci de păpădie (aici). 🙂
Deja păpădiile încep să se treacă…
… micii sori galbeni se transformă în mici luni pline și albe, tijele nu mai sunt atât de crocante, ci puțin ațoase, dar printre ele mai sunt și flori proaspete… așa încât, cât mai găsesc flori proaspete, continui cura, cât nu, gata…
Și pe lângă tijele înflorate de păpădie, pe care le consum așa simple, adaug frunze și flori de păpădie în sucul alcalinizant din diverse frunze și flori pe care mi-l fac zilnic, și despre care voi scrie un alt articol.
Îmi doresc și voi scrie când voi avea mai mult timp la dispoziție despre efectele subtile și fizice ale păpădiei. Țineți aproape! 🙂
Cu drag,
Delia
Întoarcerea fiicei risipitoare 