Jurnalul unui post terapeutic de 40 de zile cu apă, de Cezar Elisei

Chiar dacă am rămas impresionată de reușita autorului de a termina un post de o asemenea anvergură, inițial n-am vrut să citesc această carte, pentru că citisem multe despre post, detoxifiere și vindecare, văzusem filmulețe pe această temă, inclusiv cel despre sanatoriul din Goriacinsk, despre care am scris aici: https://rarawbucovina.wordpress.com/2018/12/16/postul-o-noua-terapie/.

Apoi am practicat și eu postul (chiar dacă înainte de citirea acestei cărți n-am reușit să postesc cu apă/ceai mai mult de 5 zile – o limită greu de trecut pentru mulți) și am reînceput să îl practic două zile pe săptămână (cu post intermitent zilnic), am practicat regimul Osawa (cel mai mult am reușit 7 zile), detoxifierea (pe care pot să spun că încă o practic pentru că mi-a devenit un stil de viață) și Master Fast System (cel mai mult am reușit 11 zile).

Dar răsfoind cartea, am văzut multe citate care mi-au atras atenția, inclusiv din Gandhi, personalitatea pe care o admir cel mai mult, mi-a plăcut sinceritatea și modul autorului de a-și împărtăși experiența, i-am simțit căldura sufletească și mi-am zis, Hm.. Și răsfoind-o, am ajuns la urmă unde am găsit câteva date despre autor, iar când am văzut că este nativ Săgetător ca și mine (știu ce înseamnă acea sete și căutare de Dumnezeu) mi-am zis, Gata, hai s-o citesc că nu degeaba Universul mi-a scos-o în cale!

Înaintând cu lectura, nu mică mi-a fost uimirea să văd că autorul este pasionat, la fel ca mine, de alimentație naturală, de armonie cu natura și de post, evident; apoi să-i găsesc printre rândurile acestei cărți pe Valeriu Popa, pe dr. Pavel Chirilă, pe dr. David R. Hawkins, pe Vladimir Megre și „Anastasia (Cedrii sunători ai Rusiei)”, ba chiar să găsesc și informații astrologice despre Mercur retrograd și despre astrologia creștină (fiecărui apostol îi corespunde un semn zodiacal: Petru – zodia Berbecului, Simon Zelotul – zodia Taurului, Iacov – zodia Gemenilor, Andrei – zodia Racului, Ioan – zodia Leului, Filip – zodia Fecioarei, Bartolomeu – zodia Balanței, Toma – zodia Scorpionului, Iacov, fiul lui Zevedeu – zodia Săgetătorului, Matei – zodia Capricornului, Iuda Tadeul – zodia Vărsătorului și Iuda Iscarioteanul – zodia Peștilor), pe lângă informațiile bisericești despre post și rugăciune.

Și pe mine m-a pasionat și m-a incitat experiența postului, fără să știu la început de ce (una din motivații era maică-mea, nu-mi plăcea excesul ei de greutate, fiind supraponderală). Era o pornire interioară căreia simțeam nevoia să-i dau curs, dar nu reușeam mult timp. Recunosc, am făcut-o de capul meu, ascultând de ghidarea interioară. Citind această carte am aflat ce mult contează obiectivele pe care ți le stabilești la începutul postului (ca la orice acțiune), comuniunea zilnică cu Dumnezeu prin rugăciune și meditație și, mai ales, revenirea din post, unde eu eram varză. Pentru că de fiecare dată când terminam postul mâncam mult și neadecvat, respectiv fructe, cereale, salate (în care puneam sare – ceea ce nu se face câteva zile bune, din ce-am citit aici), legume fierte, oleaginoase și leguminoase, până pocneam. Și cred că aș fi mâncat și surcele, dacă nu aș fi avut altceva ce. Așa de mare era și încă mai e acidoza din corpul meu, dar atunci nu știam și după ce-am aflat, o perioadă nici nu puteam concepe și nu voiam să recunosc asta.

Înaintând cu experiența atâtor posturi și detoxifieri am înțeles de ce eram atrasă de ele, pentru că nivelul acidozei din corpul meu e atât de mare și simțeam intuitiv că trebuie să fac curățenie, adânc, tot mai adânc, până la nivel intracelular.

Știu și cred că postul este cea mai bună metodă de a-ți da un reset total al ființei, pe toate nivelurile ei, nu doar fizic, ci și pe cel emoțional, mental și spiritual. Am experimentat ce înseamnă pauza alimentară și claritatea mentală (vorba aia, burta mare, conștiența mică), la partea emoțională am enorm de lucru, iar spiritual pot spune că am avut parte de câteva experiențe frumoase de comuniune cu Natura, cu Dumnezeu.

Am rezonat cu foarte multe din ideile împărtășite de Cezar în această carte. Am observat la rândul meu, chiar și pe mine, că majoritatea oamenilor nu mănâncă ca să trăiască, ci trăiesc ca să mănânce. Am auzit de atâtea ori, Păi dacă dacă nici să mă bucur de o mâncare care-mi place să n-o mai fac, atunci pentru ce trăiesc? Nu zic să nu te bucuri de mâncarea care-ți place dacă-ți face bine, dar dacă știi că nu-ți face bine și totuși continui să o mănânci despre ce vorbim? Că la ce alimente se găsesc pe rafturile magazinelor, pe la 30 – 40 și ceva de ani, dacă ai mâncat până atunci tradițional, începi să vezi că sănătatea ta nu mai e ce-a fost.

Vezi oameni încă tineri îmbătrâniți și încărunțiți prematur, adolescenți și tineri peste greutatea normală, iar chirurgia plastică și industria cosmeticelor sunt înfloritoare, căci cui îi place să-și arate adevărata față? Și da, trendul general (inoculat) e că toată lumea face așa, toată lumea gândește așa, deci resemnează-te și fă și tu la fel. Dar, slavă Cerului, nu toți suntem și gândim așa.

Apoi am auzit și acel De ce să te osândești postind? Ha, de parcă n-ai face-o pentru tine! Lumea speră și am crezut la fel ani buni, ca miracolul să se producă de la sine, fără efort, că e de ajuns doar să-ți dorești. Nu, nu e de ajuns!.

Apoi, poate cel mai nasol lucru când postești și chiar după aceea, pentru că-ți rămâne, e să nu mai suporți anumite mirosuri de mâncare, de parfumuri, de produse de curățat chimice. Pentru membrii familiei mele e ceva de neînțeles, mai ales la mirosurile de mâncare, „că doar e mâncare”, dar până nu ajungi tu însuți să trăiești pe pielea ta asemenea experiențe nu ai cum să înțelegi.

Ce n-am înțeles a fost de ce face rău apa cu lămâie în timpul postului, pentru că în multe tradiții apa cu lămâie ajută la detoxifiere și chiar când nu ții post, pentru a ajuta la alcalinizarea corpului și drenarea limfei, un pahar cu apă călduță cu puțină zeamă de lămâie băut dimineața după trezire și curățarea cavității bucale este recomandat. Mi-ar fi plăcut să găsesc explicație pentru acest lucru.

Tare mult mi-a plăcut cum scria Cezar despre alimentația de revenire din post și cea de restaurare!

„ Este foarte importantă această perioadă de restaurare pentru că din aceste alimente va fi „compus” corpul nostru după perioada în care am slăbit, în care am topit din grăsimi. După această perioadă în care am renunțat la vechile obiceiuri, am vrea să ne îmbrăcăm cu „omul cel nou”, cel care știe ce să facă dpdv alimentar, își va modela trupul după voia proprie și după un set de reguli care îi vor menține o stare perfectă de sănătate.

După revenirea din post este important să recurgem la o alimentație cât mai simplă, mai ales că și gustul ni se modifică, nu doar trupul. Alimentele simple, vii, păstrează omul într-o stare de smerenie, de armonie cu Universul. Consumați treptat fructe, legume, cereale integrate. Acestea aduc o armonie deplină în corp și nu îl risipesc în gânduri deșarte sau pofte peste măsură de diferite față de starea acumulată în post. Nu neglijați aceste sfaturi pentru o eficientă ieșire din post și o ușoară intrare ulterioară în alt post. Reținerea de la alimente va fi cea mai bună idee de viață lungă și sănătoasă pe care o veți putea lăsa moștenire generațiilor care vor veni.

Postul de 40 de zile este o resetare (o ștergere totală), după el nu vei mai fi așa cum ai fost din niciun punct de vedere. În primul rând dpdv fizic, fiecare celulă s-a transformat în acest timp. Practic, după acest post nimic nu va mai fi la fel. Devii un om nou.”

Mi-ar plăcea și mie un asemenea reset, însă fiind subponderală, nu știu dacă voi avea vreo șansă în viața asta. 🙂

Da, sunt de acord că după un post în care ai eliminat din toxinele nu doar fizice, ci și mentale și sufletești, să ai grijă la ce mănânci. Și dacă tot ai postit ca să-ți cureți ființa de toxine, de ce ai introduce, chiar și treptat în cantități mici, aceleași alimente care te-au îmbolnăvit ( lactate, pește, ouă, pui și gluten, pe lângă fructe și legume) pentru că nu faci decât s-o iei de la început. Dar ăsta este strict punctul meu de vedere.

Și tot o părere personală, am observat că după un mix de legume cu pește, se recomandă ori compot, ori ceai cu lapte. Păi nici compotul și nici ceaiul cu lapte nu se pupă cu peștele (nici măcar ceaiul cu laptele), au termeni de digestie diferiți, compotul rămâne în stomac și fermentează până se digeră peștele, lucru ce duce la inflamații. Deci ? Dar astea sunt deja finețuri ce țin de combinarea corectă a alimentelor.

Nu știam că postul cu apă mai este denumit și „postul cu mere de aur” și postul de 40 de zile „postul Domnului”.

Mi-a plăcut că de fiecare dată când avea o stare bună de energie spunea „Mulțumesc!”, acelei puteri care i-a dăruit-o, practic lui Dumnezeu.

Terminând de citit această carte am simțit un ajutor venit de Sus, și am știut că și postul va avea un nou început pentru mine, implementând informațiile de aici. Și așa a fost.

Începând cu Luna Nouă în Berbec, m-am avântat într-o scurtă perioadă de post, chiar dacă nu mi-am făcut analize înainte, chiar dacă sunt mult sub indicele de greutate corporală, cum am spus, și postul nu e recomandat, însă din experiențele anterioare știam că pot să gestionez toate simptomele detoxifierii (dna doctor Soescu mi-a zis pe vremea când urmam cu dumneaei cursurile școlii „Sănătate 5 D” că aș putea conduce o secție de detoxifiere singură; dar atunci îmi venise să râd, fără diplome de specialitate cine să mă angajeze?) cu ceaiuri, poțiuni, alte hapuri, buiota cu apă caldă sau cataplasme cu ulei de ricin dacă e cazul de dureri mari, dar n-a fost.

Am reușit să-mi gestionez simptomele detoxifierii care au fost destul de puternice, mai ales cele circulatorii (amorțeli ale picioarelor, uneori ale palmelor sau colțul stâng al gurii, palpitații) sau mai ușoare(dureri în diverse zone din corp). Nu am reușit să țin cele 7 zile propuse, pentru că tot m-am temut că-mi forțez inima prea tare, dar am reușit șase zile fără câteva ore, ceea ce înseamnă că am depășit bariera celor 5 zile de acum câțiva ani. Și pentru mine a fost suficient și acest restart. Nu am simțit nevoia să mănânc după acest post, am respectat revenirea, dar în stilul meu, cu sucuri, fructe și poțiuni. O să scriu despre aceste zile un articol separat.

Astăzi (Marțea și Vinerea sunt zilele mele de post, zile stabilite în acord cu Nodurile mele lunare din astrogramă) am vrut să văd dacă pot posti doar cu apă și ceaiuri, n-am reușit… mai ales că de-abia am terminat sâmbătă cele 6 zile… Așa că aproape de ora 15, ca să nu-mi forțez norocul prea tare, am băut un suc de portocale, pe la 17,30 după ce am făcut exercițiile tibetane, am mâncat 4 mere rase cu ghimbir și cu semințe de cânepă și mai devreme niște supă clară de legume cu verdeață, usturoi, un pumn de semințe de ovăz și o lingură de semințe de cânepă. Și m-am făcut ca nouă (mâncarea gătită stopează detoxifierea)! Mi-am propus ca pe lângă apă și ceaiuri, în cele două zile săptămânale de post, când simt că e prea mult, să continui cu sucuri. Și poțiuni, bineînțeles! Mulțumesc! Mulțumesc! Mulțumesc!

Și mulțumesc, Cezar, pentru această experiență minunată pecare ai ales să o împărtășești cu noi și îți doresc să reușești cu clinica de postit!

Las mai jos câteva extrase din această carte, care să vă ajute pe cei care, poate, vă veți încumeta să pășiți pe această cale, deloc ușoară, a postirii. Deloc ușoară, dar atât de benefică!

„Rugăciunea, meditația în starea de post este de la sine înțeleasă. Nu este posibil să ții post fără rugăciune, mai ales că ai nevoie de resurse nevăzute pe acest parcurs. Altfel, imediat balanța se înclină spre mâncare, spre cele materiale. Singura resursă nevăzută, aflată la îndemâna oricui este rugăciunea. Calea spre Dumnezeu în forma Sa cea mai apropiat de postitor.

Părinții pustinciei spun că poftele alimentare merg mână în mână cu poftele erotice.

În timpul postului sufletul are întâietate. Postul este o unealtă foarte bună pentru a-i face pe oameni mai buni, mai frumoși sufletește și mai armonioși dpdv fizic.

Postul înseamnă să ne transformăm complet viața. Înlocuim obiceiurile anterioare (gătit, mâncat) cu o formă de credință puternică. Și Iisus și Moise au ținut posturi aspre de 40 de zile pentru a fi determinați în ceea ce le era menit.

Înainte de post este bine să renunțați, o perioadă la alimentele de origine animală, să existe o perioadă de pregătire a postului, pentru că primele 3 zile, când acidoza este puternică, să nu fie foarte grele, ci cât mai ușor de suportat.

Și, mai important decât asta, este să ne stabilim o motivație puternică, deosebit de clară, care să nu sufere modificări pe parcurs. Pur și simplu îți propui un țel. Un scop important pentru tine. Puterea postului este extrem de mare, nu trebuie neglijat acest aspect.

Cum să începi postul

Setează-ți obiectivele
Fă-ți o serie de angajamente – roagă-te pentru felul postului pe care vrei să-l ții
Pregătește-te dpdv spiritual
Pregătește-te fizic
Fă-ți un program
Finalizează-ți postul treptat – începe să mănânci treptat

Dacă rezultatele analizelor medicale arată că ești bine, atunci poți posti un număr mai mic sau ai mare de zile – conform voinței, motivației și, desigur a stratului adipos.

Un aspect deosebit de imprtant este indexul de masă corporală, acesta nu trebuie să fie mai mic de 19.

Indicele de masă corporală se calculează împărțind greutatea la pătratul înălțimii. De exemplu, la o fgreutate de 80 de kg și o înălțime de 1,8 se calculează 80/1.8 x 1,8 = 24,7 kg/m2. Cifra finală reprezintă Indicele de Masă Corporală și înseamnă numărul de kilograme de metru pătrat de trup.

Pentru a vă orienta unde vă încadrați, tabelul Indicelui de Masă Corporală (IMC) arată în felul următor:

Sub IMC 18,5 = subponderal,
Între 18,5 – 24,9 = greutate normală,
Între 25 – 29,9 = supraponderal,
Între IMC 30 – 34,9 = obezitate grad I,
Între IMC 35 – 39,9 = obezitate grad II,
Peste IMC 40 = obezitate morbidă

Cel mai bine ar fi ca postul să se desfășoare departe de familie, fără telefon, într-un cadru natural (pădure, dacă este posibil), lângă cursul unei ape, pentru ca terapia să își aibă efectul scontat. Desigur, să fie asistat. Postul trebuie să fie separat de stresul cotidian, ca o evadare a individului pentru a se regăsi pe sine.

Dr. Bataeva consideră că locul unde se ține postul poate îmbunătăți/accentua efectele lui cu până la 40%, mai ales dacă se ține cont și de procedurile făcute în timpul postului ( împachetări cu nămol, cu diverse ierburi și uleiuri, băi nămol și cu ape minerale, hidroterapie, hiduroterapie, saună și masaj), datorită efectului accelerat de detoxifiere. Una e să ții post într-un mediu natural, alta e să-l ții acasă.

sursa: http://www.pour-un-monde-meilleur.co

Postul constituie o ieșire din zona de confort și intrarea într-o paradigmă a schimbării de sine. Relația pe care trebuie să o avem cu familia în timpul postului este una de distanțare pentru că întotdeauna membrii familiei vor avea tendința să intervină, să își exprime opinii cu privire la schimbările exterioare prin care treci.

În grija lor pentru membrul familiei care se pare că „suferă” și „nu știe ce face”, vor insiste cu propuneri alimentare tot timpul și de tot felul. Astfel pot apărea ideile renunțării, ceea ce va dăuna complet postului propriu zis, care nu trebuie să fie afectat de emoțiile noastre sau de relația mai mult sau mai puțin matură pe care o avem cu familia. Decizia cuiva de a posti ar trebue să fie respectată atâta timp cât împlinește limitările medicale impuse. (Din păcate pentru mine, cel puțin până în acest moment nu a fost posibil să postesc într-un cadru organizat, departe de „grija” familiei care se impacienta de fiecare dată. În loc să-mi tihnească, am avut parte de adevărate lupte – mai ales când am urmat cursurile școlii „Sănătate 5D” și mi-am schimbat stilul alimentar – și a trebuit de cele mai multe ori să fac eforturi suplimentare pentru a-mi ascunde stările și durerile pentru că nu ar fi fost înțelese, așa cum am scris mai sus, nu poți înțelege ceva până nu experimentezi! Însă, cu timpul, membrii familiei mele văzând că nu am dat colțul, s-au potolit, deși tot nu pot înțelege ce-mi mai trebuie 🙂 )

Cea mai bună terapie pentru problemele care apar în timpul postului este să faci ceva ce nu are legătură cu mâncarea sau cu nemâncarea. Fă curat în casă, ieși la plimbare, vezi un film.. Iar pentru un post mai ușor: multă activitate fizică. În timpul postului se recomandă plimbări lungi de câțiva km zilnic.

În urma cercetărilor făcute în Rusia s-a ajuns la concluzia că un efect secundar deodebit de important al postului negru este o slăbire a memoriei de scurtă durată. De aceea celui care postește i se recomandă să țină un jurnal zilnic.

Energia în timpul postului pleacă și vine, e o sinusoidă, câteva zile te simți moleșit, apoi pentru câteva zile ești vivace și plin de energie.

Cel puțin 7 zile de post negru sunt suficiente pentru a ne înfrumuseța și însănătoși pielea. Dacă problemele sunt grave și nu trec din prima etapă, postul se repetă cel puțin încă o sesiune. Nicio afecțiune nu este atât de severă încât să nu se trateze în 2-4 cure de post negru de câte 7 zile fiecare.

După 7 zile de post cu apă se vindecă astmul bronșic, probleme ale pielii, alergii și multe altele (dureri de cap, de oase, de stomac, dureri musculare și de picioare), se curăță intestinele și omul se simte mai bine ca niciodată, culoarea cristalinului este curată iar privirea – lucidă.

Spre 14 zile de post vorbim deja despre tratarea unor boli din ce în ce mai grave, trupul lucrează pe zone, precum cele ale emoțiilor, ale mentalului.

După 20 de zile părul nu mai cade, firele de păr se întăresc și se înegrește, unghiile sunt mai tari, pielea este mai fină și mai elastică (postul tratează inclusiv vergeturile și celulita. Pur și simplu dispar toate cutele și problemele de pe piele după postul negru, pielea rămâne foarte curată); simțim curățări profunde în zona inimii, ale sistemului circulator și musculo-scheletal. Se vindecă artroza și altele de acest tip.

După 14-21 de zile de post se experimentează stări spirituale deosebite, se conturează o mai directă relație cu Dumnezeu. Rugăciunea către El devine o discuție naturală, ca de la om la Om.

După un post cu apă de 30 zile se repară cartilajul oaselor, se pot vindeca afecțiunile ce țin de sistemul musculo-scheletal, se îndreaptă coloana, iar după 40 de zile se repară probleme grave, vorbim deja despre vindecări complete ale anumitor afecțiuni, precum și de ameliorări majore ale bolilor grave. Obligatoriu.

Postul de 40 de zile este bun ca început binecuvântat în viața creștină, în întâlnirea dintre Eu și Sine, la începutul noii vieți. Ceea ce noi numim next level. Nu este nevoie de un astfel de post de mai multe ori în viață, decât dacă este vorba dde cumpene destul de mari sau de boli deosebite. Cred că și Postul Paștelui se poate ține cu apă și pâine, eventual cu legume nefierte și fructe ca un post foarte aspru.

După acest post de 40 de zile, autorul mărturisește că i s-au vindecat problemele de sănătate (colon blocat, o afecțiune genetică la inimă, o problemă circulatorie la un picior, scpdere în greutate) și ceea ce consideră el cel mai important că i s-a întâmplat, o dezghețare a inimii și deschiderea minții dpdv spiritual.

Dacă limba e acoperită cu mucus alb, indică o intoxicare gravă a rinichilor și ficatului, la baza ei a intestinelor.

Posturile terapeutice sunt suficient să fie ținute de două ori pe an, câte 7 zile. În această cadență învățăm trupul să rămână în smerenie și rugăciune.

Pentru a ieși corespunzător din post, după un post de 21/30-40 de zile este nevoie de o perioadă de restaurare de 7-15 zile. Urmează apoi o perioadă de refacere: de la câteva săptămâni până la 6 luni, în care este necesar să se evite alimentele grele și sarea.

Sentimentul meu este că totul se schimbă (în bine) în organism după un post de o asemenea anvergură. Dacă este suficientă „liniște” în jur, putem auzi duhul Domnului, pulsul, viața, sufletul cum se manifestă în noi.

Alimentația de restaurare este deosebit de importantă pentru dobândirea efectelor scontate în timpul postului cu apă. La Goriacinsk, perioada de restaurare variază între 3 și 6 zile, în funcție de numărul de zile de post.

Și nu pentru că altfel nu se poate, ba se poate. Cu mâncare lichidă în prima zi, apoi cu mâncare din ce în ce mai solidă și în cele din urmă carne. Se poate, omul nu pățește nimic, poate avea doar cel mult o indigestie și crampe (conf. dr. Bataeva).

Postul reglementează gustul, persoana ajungând în mod natural să prefere alimente simple (fructe, legume) în locul celor procesate sau prea aromate (sare, piper sau alte condimente).

Cum spunea dr. Bataeva, o parte din efectele postului se vor vedea în săptămâni, luni sau chiar ani după post. O parte din efectele secundare, psihologice, se vor vedea în cazurile în care omul eșuează de obicei, iar acum „va alerga dezinvolt” în probleme ce odinioară i se păreau de neconceput sau poate că devenea „prea rigid” pentru astfel de lucruri care în urmă cu ceva timp le-ar fi rezolvat fără a pune multe întrebări.

Să revenim la perioada de restaurare și revenire din post.

Pentru 7 zile de post se obișnuiește o perioadă de 3 zile de restaurare, iar apoi, proporțional, se țin până la 6 zile de revenire din postire. La un post de 40 de zile este necesară o perioadă de restaurare de cca 15 zile. Se calculează o jumătate din perioada petrecută în post pentru numărul de zile de restaurare.

(Ca o paranteză, căutând mai multe informații despre post și restaurarea după post, medicii din vechime recomandau ca după un post de 7 zile, perioada de revenire și restaurare să fie de 14 zile).

Starea de post nu e de povestit, e de trăit.

În concepția breathariană (oamenii care susțin că pot trăi fără să se alimenteze perioade foarte întinse de timp) se discută despre multiple moduri de alimentare a organismului. Este o alimentare naturală cu alimente și apă, însă mai este un mod de alimentare cu energie. Ei dau exemplu atunci cînd iubești sau ești foarte încântat de ceva. În acele momente nu te mai interesează alimentația clasică pentru că îți iei resursele din alte forme de manifestare a energei. Ideea este de a ajunge acolo unde se consumă mai multă energie decât alimente. Așa și la mine acum, entuziasmul mă hrănește cu tot ce am nevoie.

Valeriu Popa zicea că în starea de nealimentare materială, omul poate accede la lumea astrală.

Postul negru este un act deosebit de puternic în iluminarea căii ființei tale, este o cale spre spiritual.

Este clar pentru mine că atâta timp cât nu ne alimentăm fizic, ci ne alimentăm din plan spiritual, intrăm în legătură profundă cu lumea nevăzută. Prin post te pregătești de întâlnirea cu divinul din tine.

Pentru a afla care din sfinți îți este protector să te rogi lor pentru ceva anume și să realizezi la cine au rugăciunile tale efect, acela/aceia să îți fie sfinții protectori. (Nivelul de conștiință al moaștelor de sfinți este calibrat la 750 conform lui David Hawkins).

Foamea și setea după Dumnezeu este un sentiment unic care nu se poate povesti, însă trebuie trăit de oricine în această viață pentru a avea o experiență clară a modului de simțire a materialului, dar și modul de percepere a spiritualului.

Plăcerea în post este tot ceea ce nu vezi, însă știi că este acolo. Puterea cea mare este încrederea în această energie ce manifestă toată creația.

Orice facem aici pentru Domnul are ecou în lumea nevăzută. Orice cerem aici pentru noi sau pentru alții – pornește deja spre realizare, însă durează până când se actualizează și până când ni se aduce la cunoștință. Cel mai bine este să sporim în rugăciune de cerere și de mulțumire.

David Hawkins a zic: „Pe măsură ce sacrificăm viața noastră personală de dragul lumii, noi nu facem decât să sanctificăm viața lumii. Acest fapt este personificat în viața lui Iisus Hristos”. Jertfa unui om este temelie pentru familia sa, pentru omenire, pentru viața cea adevărată.

Să vă fie de folos tuturor, celor din lumea văzută și celor din lumea nevăzută!

Cu drag,

Delia