Avatar 2: Calea apei

Mi-a plăcut Avatar 2: Calea apei!

Fantezia este, din nou, la ea acasă.

Deși filmul durează trei ore și zece minute, e o poveste simplă cu emoții puternice și imagini spectaculoase, care taie răsuflarea, având în vedere că este și 3D.

Omul civilizat, supertehnologizat cu IA e singura specie care-și distruge habitatul și expansionează în spatiu (Pandora) pentru a-și crea altul nou. Și lucrul ăsta nu poate rămâne nepedepsit.

Continuă bătăliile dintre populația aborigenă Na’vi și „Oamenii Cerului” care au ajuns pe Pandora pentru a o coloniza.

Pentru a-și salva familia de „Oamenii Cerului”, Jake Sully și familia lui intră în contact cu membrii tribului Metkayna (care nu sunt albaștri, ci verzi) adăpostindu-se la ei.

În film apar și niște creaturi marine spectaculoase (pe lângă peștii zburători, ilu), numite tulkuni, care sunt ucise cu cruzime și sânge rece de către colonialiștii umani ajunși pe Pandora.

Ce-i drept, unele scene ale războiului mi s-au părut destul de lungi și de violente…

Însă, întregul film are un puternic mesaj spiritual, anti-n.o.m-ist, anti-globalist, aș zice, ca un balsam de pus pe rană: conectarea cu Sursa, comuniunea omului cu natura din care facem parte, apartenența la comunitate, respectul față de femei, investigarea traumelor relaționale, importanța și protejarea familiei și a mediului în care trăim.

Cele doua mesaje principale ale filmului sunt și ele de actualitate:
– „Te văd”, un alt fel de Namaste, adică Divinul din mine, vede Divinul din tine, și
– „Sully-ii sunt uniți” și de-aici le rezultă puterea, dar și vulnerabilitatea, pentru că adevărata putere vine din vulnerabilitate, după cum o  spun de câțiva ani buni, psihologii.

Cu asemenea regizori, precum James Cameron și cu asemenea filme ce au un asemenea mesaj și un asemenea impact asupra oamenilor (și cu cât mai mulți, cu atât mai bine, pentru a se atinge masa critică), cred că mai sunt șanse ca Binele, Adevărul, Frumosul și Simplitatea să se manifeste firesc în viața noastră, iar nenorociții ăia care au atacat esența umană, care au dorit anularea omului ca spirit și suflet, care ne-au răsturnat valorile, cultura și istoria, care vor să impună dictatura mondială, să plătească și să ajungă acolo unde le e locul. Pentru că forța nu este același lucru cu Puterea, pentru că Soarele nu poate fi oprit în loc de nicio furtună, oricare ar fi ea și de niciun întuneric, oricât de negru ar fi el. Lumina apare întotdeauna!

Sunt idealistă, recunosc. Întotdeauna am fost! 🙂

Așa încât, mergeți și vedeți Avatar 2: Calea apei. Vă asigur că nu o să regretați!

Las aici un rezumat al filmului:  

Cu drag,

Delia

Lasă un comentariu