The Social Dilemma, un documentar marca Netflix

„Niciun lucru măreț nu vine în viața muritorilor neînsoțit de un blestem”. – Sofocle

Așa începe documentarul „The Social Dilemma” („Dilema socială”) lansat anul acesta de către Netflix, documentar ce ne dezvăluie mărturiile unor foști directori de la Big Tech (Google, YouTube, Twitter, Facebook, Instagram, Pinterest și Snapchat), precum şi ale unor cercetători care au studiat impactul negativ al dependenţei de social media, despre abilitatea, periculozitatea și perfidia acestor rețele de a ne influența și manipula comportamentul cu ajutorul tehnologiei persuasive pentru a obține profit.

Toți foștii directori intervievați trag un semnal de alarmă asupra propriilor creații recunoscând că deşi aceste instrumente au creat lucruri extraordinare pentru oameni (au reunit rude înstrăinate, au găsit donatori de organe, au avut loc schimbări de sistem importante în întreaga lume), nimeni nu s-a gândit și oamenii au fost ignoranţi în ceea ce priveşte reversul medaliei.

Știrile false (care se răspândesc de șase ori mai ușor decât știrile adevărate) sunt tot mai multe și amenință societăți din toată lumea. Nu sunt doar știri false, sunt știri false cu consecințe. Am trecut din era informațională în era dezinformării, iar instrumentele create încep să erodeze felul în care funcționează societatea. Există companii care folosesc IA pentru a ne păcăli și a ne atrage atenția înspre ceea ce vor ei să vedem în loc să ne vedem de scopurile și de valorile noastre.

Noi credem că toate aceste servicii de pe internet sunt gratuite, dar nu sunt, sunt sponsorizate de agențiile de publicitate ce plătesc pentru faptul că le vedem reclamele. Atunci când nu plătim pentru ceva, cei vânduți suntem chiar noi.

„ Dacă nu plătești produsul, tu ești produsul. Atenția noastră e produsul vândut. Utilizatorii nu-și dau seama că se dă o luptă pentru atenția lor. Toate companiile tech au un plan de afaceri care trebuie să-i țină pe oameni lipiți de ecrane cât de mult timp posibil.” – Tristan Harris, fost angajat Google

Tot ceea ce facem online este privit și urmărit, fiecare acțiune pe care o facem este atent monitorizată și înregistrată. Lucrul ăsta îl știam ce-i drept de demult, însă nu știam că recomandările personalizate folosesc date nu doar pentru a prezice, ci şi pentru a ne influenţa acţiunile (există o întreagă echipă de ingineri al căror rol e este să folosească psihologia împotriva noastră), scroll-ul infinit, etichetarea fotografiilor şi notificările push ne menţin implicaţi în mod constant, transformându-ne într-o pradă uşoară pentru agenţii de publicitate şi propagandişti, devenind cu toţii victime ale „capitalismului de supraveghere”, capitalism care afectează și cultura și politica aproape imperceptibil.

Toate informațiile pe care le dăm tot timpul ajung în sisteme, unele din ele fără supraveghere umană, care devin tot mai pricepute la emis predicții despre ce urmează să facem și cine suntem.

Mulți dintre noi am presupus greșit că ne sunt vândute datele personale, dar cică nu e în interesul Facebook să cedeze date. Ce fac ei atunci cu datele noastre? Construiesc modele care ne prezic acțiunile și cine are cel mai bun model câștigă. De cealaltă parte a ecranului au un fel de avatar al nostru, o păpușă woodoo și toate acțiunile întreprinse, toate clickurile date, toate filmările și aprecierile pe care le dăm, sunt folosite în construirea unui model tot mai exact. Iar modelul, odată obținut, te ajută să prezici acțiunile persoanei. Sună cam creepy, nu-i așa?

„Companii ca Google și Facebook au promovat tehnica schimbărilor minore, introduceau nenumărate mici experiențe aplicate constant asupra utilizatorilor și, în timp, au dezvoltat metoda optimă de a convinge utilizatorii să facă ce vor ei. Asta e manipulare și cu toții suntem cobai și nu suntem cobai folosiți la descoperirea unui leac pentru cancer pentru că nu vor să ne ușureze nouă viața, suntem doar niște zombie care trebuie să se uite la cât mai multe reclame pentru ca ei să scoată bani.” – Sandy Parakilas, manager Facebook și Uber

E un nou tip de piață de desfacere ce n-a mai existat până acum, o piață care tranzacționează exclusiv viitorul uman. Aceste piețe subminează democrația și libertatea și ar trebui scoase în afara legii – Shoshana Zuboff, PhD Harvard Buisnes School

„Se exploatează o vulnerabilitate a psihologiei umane, un nou studiu scoate la iveală legătura dintre bolile psihice și rețelele sociale, datorate dependenței de dispozitivele electronice. Omul se poate acum izola într-o bulă, grație tehnologiei, rețelele de socializare săpând tot mai adânc în trunchiul cerebral pentru a controla sentimentul de stimă de sine și identitatea copiilor (procedurile cosmetice au devenit atât de populare în rândul adolescenților încât au detectat un nou sindrom, Dismorfia Snapchat – tinerii cer intervenții chirurgicale care să-i facă să arate ca în selfie-urile filtrate)”. Și la noi, majoritatea fetelor și adolescentelor încep de timpuriu să se machieze și să arate precum actrițele de la Hollywood pentru a-și întreține o stimă de sine scăzută, nedându-și seama că fac parte și întrețin o cultură a falsului în detrimentul frumuseții naturale. Nu sunt absurdă, înțeleg că un coș sau un ten acneic e enervant la orice vârstă, dar una e să le ascunzi (și tratezi) și alta e a te șmăcui și a arăta ca o vedetă ce defilează pe podium în timp ce mergi pe stradă sau la școală.

Dr. Anna Lembke, director medical și expertă în dependenţă la Stanford University, explică faptul că rețelele sociale sunt un drog deoarece exploatează nevoia biologică de conexiune ce ne face să fim împreună, să coabităm, să ne găsim parteneri și să ne înmulțim, nevoie ce duce la eliberarea dopaminei și la recompense.

„ Aceste dispozitive nu au fost proiectate de psihologi pediatri care vor să protejeze copiii, ci au fost proiectate pentru a face algoritmi buni în recomandarea de filmări sau în recomandarea unui filtru pentru fotografii. Instruim și creștem o întreagă generație de oameni care atunci când se simt stânjeniți, nesiguri sau speriați să pună mâna pe suzeta digitală care le atrofiază abilitatea de a face față acelor stări.” – Tristan Harris, fost angajat la Google

„Nu am evoluat pentru a obține aprobarea celor din jur la fiecare cinci minute. Ne organizăm viața în jurul acestui sentiment de perfecțiune, fiind recompensați pe termen scurt cu inimioare, aprecieri și aprobări, le confundăm cu valoarea și le confundăm cu adevărul, însă e vorba doar de o popularitate falsă și fragilă pe termen scurt care te lasă mai gol și mai zăpăcit decât înainte. Intri într-un cerc vicios și ajungi să te întrebi ce trebuie să mai faci pentru a simți acel lucru.” – Chamath Palihapitiya, fost senior executiv la Facebook

„Pierdem din vedere faptul că partea cea mai periculoasă e că (e controlată de) tehnologia care avansează exponențial iar creierul uman și gândirea nu au evoluat deloc. Ființele umane la nivel cerebral, fizic și psihic, nu vor suferi schimbări fundamentale. Putem folosi ingineria genetică și putem dezvolta o nouă ființă umană, dar realistic vorbind, trăim într-un hard, într-un creier vechi de milioane de ani, iar în spatele ecranului se află mii de ingineri și de supercomputere cu țeluri diferite de ale noastre. Cine va câștiga oare? ”

„Cursa pt atragerea atenției publicului nu se va opri aci. Tehnologia va deveni parte integrantă a vieții noastre, IA va deveni tot mai pricepută în a ne ține în fața ecranului. Permitem specialiștilor să o prezinte ca pe o problemă pe care doar ei o pot rezolva. E o minciună. Oamenii vorbesc despre IA de parcă aceasta ar reprezenta adevărul. IA nu ne va rezolva problemele, IA nu poate rezolva problema știrilor false, Google nu poate să spună «E o conspirație? E adevărul?» pentru că nu știe care e adevărul. Nu au alt acces la adevăr în afară de un click”. – Cathy O’Neil, PhD, cercetător științific

„Modul fundamental în care a fost proiectată această tehnologie nu ne duce într-o direcție bună. Trebuie schimbat totul. Trăim într-o lume în care un copac tăiat valorează mai mult decât unul viu, o balenă ucisă costă mai mult decât una vie. E o gândire pe termen scurt bazată pe religia profitului cu orice preț. Suntem oare mai profitabili stând în fața ecranului, uitându-ne la o reclamă decât dacă ne trăim viața frumos?” Oare cât vom mai fi tratați ca niște prestatori de atenție, ca niște simple resurse? Oare nu putem schimba aceste tehnologii pentru a avea o societate sănătoasă? Oare cum am putea să facem lumea mai bună?

„Câtă vreme o balenă ucisă va costa mai mult decât una vie, câtă vreme un copac tăiat va costa mai mult decât unul viu, câtă vreme economia noastră funcționează astfel, iar companiile sunt nereglementate, vor continua să distrugă copaci, să ucidă balene, să foreze solul și să scoată petrol, chiar dacă știm că asta afectează mediul, distruge planeta și vom lăsa o lume distrusă generațiilor viitoare.” E înspăimântător și sper că ne va trezi la realitate și să vedem că suntem interconectați, că noi suntem și copacul și balena și solul.

„Miracolul de care avem nevoie este voința colectivă și presiunea publică. Vom reuși, dar ne va lua mult timp.

Lumea e frumoasă!

Uitați cât e de frumoasă!”