Bibliotecarii copilăriei mele

Astăzi fiind (încă) Ziua Bibliotecarului din România, mi-am amintit, cu drag, de bibliotecarii cu care am interacționat atunci când eram copil.

De mica am avut o atracție inexplicabilă, atunci, față de cărți și tot de atunci mi-a plăcut să citesc. Îmi amintesc că, după ce în clasa a doua, domna învățătoare Oltea Dominte ne-a dus pe toți elevii la biblioteca orașului să ne înscriem, am început să citesc într-una. Terminam o carte, o duceam și luam alta.

Când ajunsesem în clasa a cincea, doamna bibliotecar de la secția de copii, Ada Stăncescu, nemaiavând ce să-mi dea de acolo, îmi aducea cărți de la secția celor mari, secție unde era bibliotecar doamna Nuța Nicolaescu.

Parcă acum le văd pe amândouă, zâmbitoare și amabile, și mi-am amintit că-mi plăcea acolo la bibliotecă, printre cărți și că mi-ar fi plăcut să fiu în locul lor.  Culmea e că nu de asta sunt acum bibliotecar, dar e interesant că mi-am amintit de acest lucru și de faptul că „ai grijă de ce dorințe-ți pui că s-ar putea să le primești”. Da, interesant..

Și dacă tot am ajuns la momentul evocărilor, mi-o amintesc și pe doamna Valentina Vranău, fosta directoare a bibliotecii, o doamnă cu o statură impozantă, cu un păr negru, lung, pe care-l purta împletit ca o coroană în jurul capului, și pe domnul bibliotecar Marian Pescaru care a preluat conducerea bibliotecii după ce doamna Vranău a plecat în lumea cărților nescrise.

Trebuie să recunosc că datorită mamei mele care scria versuri și era membră a unui cenaclu al bibliotecii, mă știau toți bibliotecarii și eu pe ei.

Și dacă tot a venit momentul evocărilor, nu-mi amintesc cine era doamna bibliotecar la școala unde am învățat, pentru că nu-mi plăcea acolo; era o cameră mica, plină de cărți, iar când mergeam acolo în pauze, toți copiii, de-abia încăpeam și ne înghesuiam unii în alții, precum sardelele într-o conservă; așa că, după ce mi-am făcut fișă de cititor la biblioteca orășenească, am frecventat-o mulți ani de atunci înainte.

La mulți ani tuturor bibliotecarilor din România, azi, de ziua noastră!

Cu drag,

Delia

Lasă un comentariu